vineri, 30 noiembrie 2007

Primul pas

Se pare ca a venit momentul sa scriu si eu pe acest bolg la care, doar gandindu-ma, ma face sa tremur de emotie si de fericire. De ce asa de tarziu? Unii ar spune lene :P. Eu ii spun lipsa de NET. Internetul la care sa stai cu orele sa rememorezi toate momentele frumoase, in fata ecranului (LCD :P), in intimitatea unei camere calduroase cu un pahar de vin fiert alaturi. Au mai fost tentative de intrat in lumea blogerilor, dar fireste au esuat. Cand ma gandesc la JJ nu am cum sa scriu ceva in jumatate de ora... Imi este absolut imposibil :).
Si de ce se intampla asta? pentru ca nu ai cum sa cuprinzi totul intrun timp atat de scurt(cat iti ia sa redactezi o postare pe bolg), si stii sigur ca ai uitat sa mai scrii ceva. O solutie este sa scrii de mai multe ori... dar cum noi.. (eu si Paul)... traim inca in epca de piatra a internetului... Trebuie sa scriu totul odata :P
Am fost foarte surprins cand... prin peregrinarile mele prin facultatea de automatica cu ditamai leptopul dupa mine (are aproape 10 Kg) in cautare de NET am vazut ca, de la un singur articol(cel al lui Andrei) au aparut altele 37 ceea ce m-a bucurat enorm.
Nici nu stiu ce sa scriu.. sunt atat de multe de spus...
In fond ..ce este JJ? Pentru mine JJ a fost primul pas facut in viata.
Datorita lui am invatat ca omul este creativ si nu trebuie sa urmeze anumite tipare;
Datorita lui am invatat sa am incredere in oameni;
Datorita lui em invatat sa am incredere in mine;
El m-a invatat cum sa gandesc cu adevarat;
El a fost primul care mi-a aratat cum sa sutii, argumentezi si sa aplici ideile pe care le ai... chiar daca uneori a mai dat rateuri (minunata excursie din Delta :P [fara sa fiu rau])
Tot JJ imi amintea ca avem si un suflet iar sufletul trebuia hranit... poate mai mult decat trupul;
JJ mi-a aratat ca eu chiar am un frate care tine enorm la mine
El mi-a aratat ca exista prieteni adevarati care, chiar daca ne intalnim foarte rar... sunt undeva la baza inimii;
JJ mi-a dat curajul sa intru in viata zambitor si cu capul sus
JJ m-a invatat sa fiu cea ce sunt astazi
Si pentru toate aste iti multumesc din inima JJ.
Se pare ca aici se incheie primul meu "post" pe acest bolg ... nu de alta dar mie frica sa nu fac inundatie din cauza lacrimilor :). Promit ca am sa revin :)

luni, 19 noiembrie 2007

Talent artistic 2

Betmen

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

Fun fun fun





astea sunt, sincer, cateva din preferatele mele. va avertizam ca imaginile care urmeaza pot fi socante. precizam ca anca nu a fost ranita/ lezata fizic si moral in timpul realizarii acestor fotografii :D

pentru cei care nu au fost pe faza, facem un rezumat (de genul "ala mic si negru, de respira greu, il stii, era ta'su, ma!"): anca tot mesterea cu aparatul foto prin jurul inei si o intreba tot felul de chestii. ina raspundea inocent, fara sa stie ca, de fapt, anca filma fara mila, under cover. in tot acest timp, noi restul stateam pe gard si ne rupeam de ras (a se vedea Pixar - For the birds - e pe youtube- pentru a se avea o idee despre cum ne rupeamnoi de ras). filmul, cu subtitrari facute de maestrul andrei, se gaseste la mine. il ofer doritoriloe in schimbul unei sume modice si a unei cantitati considerabile de ciocolata. dar, credeti-ma pe cuvant, merita fiecare stafida dintr-o milka :) in primul cadru o aveti pe ina incercand sa o seduca pe anca pentru a-i sustrage aparatul si filmul compromitator

Poze din Delta!!!

dragilor si dragelor, iata si pozele cu delta... daca va dati ptin silinta, o sa o vedeti undeva in dreptul piciorului stang al lui Bogdan :)

care Bogdan facuse o cinste copioasa, dat fiind faptul ca noi ne-am gasit sa planuim plecarea in delta fix de ziua lui. La multi ani! sa ne traiesti!

a fost tare in delta. cine are poze, sa bage ;)

Pe coclauri

tot ina, la ziua ei din clasa a 12-a, zi care s-a lasat cu un botez in toata regula, din cate am auzit prin targ.

INA


tadaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaah! ina, in sfarsit, sa nu spuna ca sunt un administrator despotic si narcisist
11decembrie 2004....pe tren mergand acasa de la Iasi...
La Iasi....la schimbul de experienta cu un liceu din oras..:)
una dintre primele noastre intalniri...
imi pare rau ca nu am poze cu toata lumea...dar daca are cineva in plus astept sa le vad aici!!!
:))
Paul:)
Bogdan:)

Raluca:)
Lig:)
in drum spre Cetate...:D
Este cam greu sa incerci sa spui ce a insemnat JJ cand ai atatea in minte, te navalesc toate si nu stii despre care sa pomenesti mai intai. Am "capatat" odata cu JJ niste prieteni de "joaca". Am alergat, am urcat scari(nu pot sa ignor scarile de la Cetate pe care le-am urcat de...prea multe ori), ne-am dat cu sacul, am iesit pe ploaie sau pe soare...indiferent cum era, stiam ca in fiecare saptamana am niste prieteni care asteapta sa fim over and over again nonconformisti. A cazut numai bine JJ; atunci cand te formezi, cand sufletul e cel mai deschis si mai vulnerabil, cam prin adolescenta :) hop si JJ. Toate joculetele de la intalniri ne pregateau de fapt sa fim "oameni mari" cum as vrea sa cred ca suntem acum. Nimeni nu se uita urat la tine, aveam libertatea sa spunem orice traznaie(si cate au mai fost de la mineee...), sa faci ce vrei, cum vrei. Fara frontiere...cam asa a fost perioada in care ne intalneam o data pe saptamana(mai tarziu am mai indesit intrevederile, ca doar nici nu se putea altfel, cu atatia oameni dornici de vorbarie ) pe unde apucam, da si in strada nu conta daca eram pentru ca eram cei mai jucausi de peste tot si nimic nu ne prea afecta. Vreau sa-i contrazic si pe Lig si pe Andrei si pe Mona pentru ca nu sunt nici 3, nici 4, nici 5 ani de JJ. A fost ieri, cand am dat frau liber la toate ghidusiile si i-am cunoscut pe toti. Aud cate ceva aproape zilnic despre voi(aveti cate un inger tradator care spune tot, aveti grija ce faceti:D ) si cu o parte, gasca mai...hmmm...vesela inca mai continuam ceea ce a inceput...ieri- sa vorbim, sa ne spunem neajunsurile, implinirile... Chiar daca suntem proiectati prin toate colturile tarii(si prin afara ei, nu-i asa, Andrei?), nu simt ca distanta ne-ar afecta in mare masura. Cand vorbesc cu vreunul dintre voi continui...nu o iau de la capat sau nu fac introduceri(poate doar rezumate:) ). Hai sa mai urcam treptele la Cetate(numai daca ma mai cara baietii:) ) si sa ne rugam sa avem partie in Tatarasi(nu in spatele garajelor, asta e clar!).


ne-am facut o prietena:)) in mica noastra excursie...

coborand scarile PB urilor.....palavragind:))

Bogdan si Paul:)



La multi ani!!!

La multi ani JJR !!! A venit si randul meu sa scriu…si desi am atatea de spus..nu mi gasesc cuvintele :( Au trecut 5 ani de cand am fost la prima intalnire JJR, asta se intampla in perioada liceului si mi amintesc cu exactitate fiecare moment de atunci…nu stiam foarte bine despre ce e vorba insa cand am iesit de acolo am simtit ca trebuie sa revin, asteptam cu mare bucurie sa merg din nou, sa vad ce au mai facut ceilalti, sa ne cunoastem mai bine…intalnirile noastre nu aveau loc tot timpul in aceeasi locatie insa noi impreuna reuseam sa transformam locul intr unul special. In foarte scurt timp am devenit prieteni cu totii iar orele petrecute impreuna nu mai ajungeau parca…Imi vine acum in minte excursia noastra la Iasi….cand am facut acel schimb de experienta cu un liceu de acolo si a fost foarte frumos…si acum tin legatura cu eleva de la Colegiul National care mi a fost partenera in acea zi….a fost o experienta foarte placuta. N am uitat si nici n am sa uit iesirile noastre in oras, drumurile pana la Cetate pe ninsoare… JJR m a ajutat foarte mult, trebuie sa recunosc, sa devin o persoana mai extrovertita, m a ajutat sa ma descopar, m a invatat sa ma apreciez si sa ma evaluez mai bine, mi a dat sansa sa cunosc persoane deosebite si sa mi fac foarte multi prieteni… a fost o perioada pe cinste J Ma bucur foarte mult ca ideea a continuat si ca am fost partasa proiectului in continuare….La multi ani tututror membrilor JJR si cei vechi si cei noi !!! Numai bine…Va pup

duminică, 18 noiembrie 2007


nu am fost cu voi in drumetia asta...:(insa pare ca a fost ffff placut

Raluca....ne arata unul din multele talente:):):)


Ina si Lig...:)

vineri, 16 noiembrie 2007

impreuna....dupa una din multele noastre intalniri....
dovada scrisa a intalnirilor noastre:)

marți, 13 noiembrie 2007

Noi, la un moment dat

In sensul acelor de ceasornic, pornind de la mana cu inel (Raluca), Andrei/Stef, Stef/Andrei, io si Roxana. la fel si la picioare :P



luni, 12 noiembrie 2007

Flori, fete si Stefi

Jucand flori fete si/sau baieti la o bucata de noapte. Prima aparitie atestata fotografic a lui Stefi :) (welcome!)

Za place


yup. prima din muuuuuuuuuuuuuuultele noastre iesiri la cetate.

The Legacy :)))))

(adicatele cu ce am ramas eu dupa 4 ani de JJ. Parca 4 erau, nu?)

- 5 Cd-uri cu poze (la rezolutie din ce in ce mai mare si focalizate din ce in ce mai bine)
- liste intregi cu lucruri deosebit de folositoare pe care le poti face cu o bucata de ata/ un pahar de plastic/ un patrat de hartie, etc.
- o pasiune pt Daniil Harms
- o cicatrice si 4 copci (care indata implinesc si ele vreo 3 ani :) )
- un post-it galben, ros pe la colturi, pe care e scris mare, cu un marker rosu, LIGIA LOBODA (pt cine isi mai aminteste exercitiul de memorare a numelor de la prima intalnire). si da, loboda e buruiana aia de se pune in bors :P
- o modalitate democratica de vot (Stef, Andrei, votam?)
- microbu muntelui
- near-death experices pe munte :P
- o pusculita - morcov gras (invelita, initial in mult mult prea multa hartie igienica), o instalatie superba de brad (thanks, guys!), mult cablu pt casti (my neighbours thank you, guys!), etc etc
- un Butoias
- mai nou, un blog
- si, desigur, o gasca de oameni cu care te duci linistit la razboi

(imi rezerv dreptul de a reveni asupra listei de fata :) )

sâmbătă, 10 noiembrie 2007

JJ sumar

Jean-Jacques Rousseau scriitor, filozof si musician elvetian (Geneva) de limba franceza a cărui ideologie a influenţat Revoluţia franceză de la 1789. Doua randuri pentru cei care si-au pus vre-odata intrebarea « da cine a fost J.J ?» si le-a fost lene sa caute pe Wikipedia. Si totusi cu mult inainte de a sti ceea ce a fost Jean-Jeacqus Rousseau am descoperit ceea ce « este » J.J. : la inceput o usoara teama, multe semne de intrebare, o atmosfera de consiliu, multi oameni necunooscuti, putini stiuti dinainte.

Un lucru sigur – o reuniune de oamnei cunoscuti de cei din jurl lor ca lideri, capabili de a iesi din cercul stramt al obisnuitului. Dupa cateva diapozitive pe un ecran teoria a trecut la fapte. Dupa o ingenioasa spargere a ghetii spiretele au inceput incet incet sa se incinga, sa scoata ce au mai bun din ele. Pe un cadru de conferinte, sub pretextul unui act creativ, intalnirile au inceput sa fie din ce in ce mai amicale , mai destinse, mai placute si din ce in ce mai dorite. Un drog intelectual. Cu cat ne intalneam mai des, cu atat vroiam sa dureze mai mult, cu atat vroiam sa treaca mai repede saptamana sa simt din nou acel fior J.J. Au trecut 3 ani de atunci si inca imi mai amintesc cu placere... Nici nu as avea cum sa uit... J.J. a facut din niste oameni, pe care as putea spune ca am avut marele noroc sa ii intalnesc, niste prieteni. Stiu ca sentimenul nu a fost impartasit de toti membri J.J., dar stiu sigur ca in timpul intalnirilor impresia de amicitie era prezenta tuturor.

JJ este acel « in fata blocului », cand nu iti mai vine sa te duci acasa si sa stai de vorba si sa razi pana noaptea trziu...este « Vis de primavara – Pasarea colibri » - « O camera micuta, dar de prieteni plina/Ce-aveau si foc in suflet si-n ochi aveau lumina » . Si ,de ceva vreme, JJ a devenit, pentru mine , acasa.

La multi ani JJ!!!